Te miri ca plec?Ce ai fi vrut,sa stau?
Legat de-aceleasi ganduri,iubind aceleasi vise
Uitat-am si cararea ce Timpul imi promise...
De astazi tot ce este,va fi doar un "erau"
Nu cred in Dumnezeu,dar am crezut in tine
La fel nici in podoabe,ci in privirea ta
Singuratate, lacrimi, durerea ce era
Ascuns-atat de calm,de am pierdut-o-n mine
In a mea urma pasii,lasati la intamplare
Pe frunze-ngalbenite
Pe praf si pe zapada,
Zdrobind in neputinta ba sarpe,ba o floare
Te vor lasa sa crezi ca nimeni n-o sa-i vada
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu