Nu sunt nimic ce poate cauti,de-aceea nu vreau sa ma vezi
Sau sa ma simti,iubesti,oricate,nu vreau macar sa poti sa crezi
De-ar fi sa-ti spun ceva ce poate nu ti-a zis nimeni pan-acum
Nu tie,ci oricui din lume,eu spun ca nu am nimic bun
Vorbele ce se nasc din mine,mai mult sunt dor de intuneric
Nu-s visul ce-l astepti de mult,nimic feeric
De-o sa ma-ntrebi ce nume am,ce lupte port,nu-ti voi raspunde
Eu vin de nicaieri iubire,si ma indrept inspre niciunde
Si nu te-as fi oprit o clipa din drumul tau,eu chip de ceara
Sa te intreb daca mi-ai spune ce spui oricui,in orice seara
Ci doar sa-ti spun ca dintre-atatea podoabe ce nu stralucesc
Doar tu ma tulburi.Doar atat.Atat am vrut sa iti soptesc
Ce altceva sa-ncerc sa strecor in al tau suflet obosit
Si mort de-atat amor trecut,dar care inca n-ai gasit
Si ce sa-ti cer?Sa ma iubesti?Cand nici eu nu ma pot iubi
Sa-ti spun cate-am vazut in lume doar asteptand ca tu sa vii?
Nu.Stiu ca niciodata,in calea ta,pe drumul meu
N-or inflori stropi de petale,ci spini si tot ce este rau
Ce rosturi sa gasesc in mine,sperand ca-n ele o sa crezi?
Si ce minciuni s-arunc in graba,sperand ca nu o sa le vezi?
Cine esti tu?De unde stii ca tie-ti scriu pierdutul vers?
Si cum ai crede in cuvantul intins pe foaie lung si sters?
Iti zic.Tu esti acea pe care-odata pe strada am privit-o lung
Sau cea pe care am iubit-o,vrand pres la talpi sa ii ajung
Ori poate-ai nostri ochi,s-au intalnit pe undeva.
Poate m-ai intrebat de ora.Eu nu ti-am spus nimic de ea.
Tu esti statuia ce statea,pe-o banca-n parc cand eu treceam
Sau tu treceai pe langa mine cand eu la tine ma gandeam
Cine esti tu dintrea atatea,si oare cum ai sa-ntelegi?
Pe tine te iubesc?Esti tu?Acum tu trebuie s-alegi.
Si poate dupa ani,si ani,cand totul se va fii sfarsit

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu